Blog

blog banner

Acum cativa ani am facut un experiment.

Traind un moment neplacut aparut pe neasteptate, aveam sentimentul ca traiesc un sfarsit de etapa in viata mea si mi se parea ciudat, ceva nu era foarte bine aliniat.

Pana am inteles ce era: undeva, in intimitatea mea, ma simteam cu vreo 15 ani mai tanara. Si traiam in armonie cu aceasta realitate interna, luam decizii si faceam planuri in armonie cu ea.
Am inceput sa-i intreb si pe altii – tata a fost primul – ce varsta simteau ca au. Nimeni nu isi simtea varsta: stand sa se gandeasca si sa se conecteze cu sine, toti oamenii isi dadeau intre 10 si 20 de ani mai putin. Si sunt convinsa ca la fel fac si in continuare.
De ce ti-am povestit acest experiment? Pentru ca eu cred ca noi, oamenii, pentru a ne bucura de viata suntem echipati cu un sistem care ne permite sa uitam ca timpul nostru este limitat. Avem senzatia ca dispunem de tot timpul din lume si chiar ne simtim mult mai tineri decat suntem.
In acelasi timp traim intr-o lume unde totul se intampla cu o viteza din ce in ce mai mare si “nu am timp” nu mai e doar o scuza, e mai rau – e o scuza buna. Insa stii care e de fapt adevarul? Adevarul e ca nu ne facem timp pentru lucrurile acelea. Nimeni nu dispune de cateva minute in plus, nu facem “rost” de ele – le planificam numai.
Asadar simtim ca avem tot timpul din lume si in jurul nostru apar lucruri noi iar viata se desfasoara intr-un ritm ametitor. Simti unde merg cu toate acestea, nu-i asa?
Intr-adevar, sa te dezvolti – fie ca e vorba de abilitati, sanatate sau alegeri - stii tu: cum iti gestionezi emotiile, cum cultivi relatii mai de calitate, cum iti slefuiesti caracterul - necesita niste timp. Poate mai trebuie sa te organizezi si în functie de programul familiei si asta poate fi chiar o provocare.
Da, dezvoltarea personala nu apare prima pe lista. Efectele ei sunt rareori imediate, iar noi avem dificultati sa ne imaginam cum ne vom simti atunci cand vom constata ca era bine sa-i fi alocat niste timp.
Nu e momentul acum, poate mai tarziu cred ca este minciuna pe care ne-o spunem cel mai des. Ce am constatat pe propria piele e ca lucrurile pe care le amanam ajungem sa nu le mai facem niciodata. Unora le trece timpul iar altele…ei bine, sunt ingropate sub o multime de alte lucruri pentru care nu e momentul acum. Si, daca ar fi sa fim 100% cinstiti cu noi am sti ca este asa: daca acum, cand un lucru e proaspat, ne entuziasmeaza si avem cu cine schimba pareri despre el nu isi gaseste loc in viata noastra, cum o sa isi gaseasca dupa inca 1 an, 5 proiecte si 50 de noi probleme? Am o infinita lista de carti - lecturi suplimentare cursurilor pe care le-am facut – nu a fost momentul sa le citesc atunci, insa cu siguranta ca le voi citi mai tarziu, cand voi avea mai mult timp. Sau asa am crezut.
Nu vom avea niciodata mai mult timp. Am mai spus: dezvoltarea e intentionata sau nu exista. Ne propunem sa ne dezvoltam si facem asta pentru ca vrem, pentru ca intelegem ca ne serveste, pentru ca stim ca numai asa putem sa traim viata pe care o dorim. Nu pentru ca e usor, conditiile sunt favorabile, avem niste timp liber si nu stim ce sa facem cu el.